Ce este terapia cu oxigen hiperbar și cum funcționează
Terapia cu oxigen hiperbar (HBOT) presupune respirarea oxigenului într-o cameră hiperbară, unde presiunea este mai mare decât presiunea atmosferică obișnuită. În aceste condiții, oxigenul poate fi dizolvat în cantitate mai mare în plasmă și poate ajunge mai eficient la țesuturile care au nevoie de susținere.
Procedura se desfășoară controlat, cu echipament conceput pentru presiune crescută și cu parametri adaptați pacientului. Scopul este creșterea disponibilității oxigenului la nivel celular, ca sprijin în procesele de recuperare, vindecare tisulară și refacere după anumite afecțiuni sau traumatisme.
Principii și indicații terapeutice
Principiile terapiei sunt explicate prin legile fizice ale gazelor: presiunea parțială a oxigenului crește în mediul presurizat, iar dizolvarea oxigenului în lichide este favorizată de presiunea crescută. De aceea, HBOT poate susține oxigenarea țesuturilor chiar și în zone unde circulația este afectată.
Istoric, camerele hiperbare au fost folosite pentru boala de decompresie și embolia gazoasă. În practica medicală modernă, terapia poate fi recomandată ca adjuvant în situații selectate, în funcție de diagnostic, starea pacientului și obiectivele de recuperare.
Terapia hiperbară în recuperarea neurologică
În anumite contexte neurologice, inclusiv după accident vascular ischemic, terapia cu oxigen hiperbar poate fi luată în calcul ca parte a unui plan complex de recuperare. Decizia aparține medicului, după evaluarea pacientului și a indicațiilor/contraindicațiilor.
O ședință durează, de regulă, în jur de două ore, iar numărul de ședințe se stabilește individual. Unele situații pot necesita doar câteva ședințe, în timp ce afecțiunile cronice sau neurologice pot avea nevoie de protocoale mai lungi, urmărite medical.
Oxigenoterapie hiperbară pentru sportivi
În zona sportivă, oxigenoterapia hiperbară poate fi utilizată pentru susținerea recuperării după efort intens, traumatisme minore sau perioade solicitante de antrenament. Prin aportul crescut de oxigen, procedura poate sprijini refacerea țesuturilor și reducerea oboselii.
Terapia nu înlocuiește recuperarea medicală, kinetoterapia sau recomandările medicului, ci poate completa un program personalizat. Pentru sportivi și persoane active, momentul introducerii în protocol trebuie ales atent, în funcție de obiectiv și de calendarul de efort.
Contraindicații, siguranță și evaluare medicală
Terapia cu oxigen hiperbar este considerată, în general, bine tolerată atunci când este făcută cu parametri controlați și supraveghere adecvată. Totuși, evaluarea medicală înainte de începerea ședințelor este importantă pentru a reduce riscurile și pentru a adapta protocolul.
Printre posibilele reacții se pot număra disconfortul la nivelul urechilor, senzația de presiune, oboseala temporară sau alte reacții rare legate de expunerea la oxigen. Anumite afecțiuni necesită prudență suplimentară, de aceea indicația se stabilește individual.







